Ce este entorsa de glezna?
Entorsa de gleznă este o afecțiune a gleznei, care zilnic afectează la nivel național cel puțin 2000 de persoane. Entorsa intervine atunci când ligamentele gleznei (care au rolul de a menține în poziție corectă oasele gleznei și stabilitatea articulației) sunt forțate să se întindă peste limitele sale normale.
Cauze entorsa de glezna:
Entorsa de glezna apare atunci când laba piciorului se răsucește peste limitele motrice normale, în urma unui pas greșit sau în timpul practicării diferitelor sporturi.
Entorsele se clasifică în trei grade.
Grad I : Întindere ușoară a fibrelor ligamentului
Grad II : Rupere parțială a ligamentului. La examinare se observă o mobilitate anormală a gleznei.
Grad III: Rupere completă. La examinare se observă o instabilitate severă a gleznei.
Simptome entorsa de gleznă:
La entorsa de gleznă ca și principale simptome apar durerea și umflarea gleznei. Durerea se resimte în zona în care s-a produs entorsa și în general glezna se umflă imediat după entorsă și apare și echimoza. Zona va fi sensibilă la palpare. Intensitatea durerii depinde în funcție de gradul de întindere sau ruperea ligamentului.
Tratament entorsa de gleznă:
Obiectivele recuperării în entorsa de gleznă sunt:
- Ameliorare durerii și a inflamației
- Creșterea progresivă a stabilității articulare
- Prevenirea pozitiilor vicioase
- Creșterea mobilității articulare
- Tonifierea musculaturii de susținere și creșterea rezistenței musculare.
Protocolul de recuperare, indiferent de gradul de entorsă în prima etapă se folosesc principiile din metoda RICE. Adică se pune glezna în repaus (rest) se aplică gheață pentru a reduce tumefacția (ice), pentru a reduce edemul se folosește compresia de exemplu cu o fașă elastică (compression) și elevația pentru a facilita circulația venoasă (elevation).
După această fază recuperarea va continua în modul următor:
În cazul entorsei de grad I faza acută durează 2-3 zile. După terminarea fazei acute se încep mobilizările active ale gleznei după care exerciții active contra unei rezistențe manuale și la final reluarea sprijinului bipodal sau unipodal.
In cazul entorsei de grad II-III: Aici glezna necesită o perioada mai lunga de vindecare după aplicarea protocolului. Medicul ortoped poate folosi o imobilizare în ghips sau orteză timp de trei săptămâni.
După renunțarea la imobilizare (dacă a fost nevoie) după ce scade sau se elimină durerea și edemul se pot începe mobilizările.
Se execută mobilizări pasive apoi se trece la mobilizare active simple. Mobilizări active cu rezistență de kinetoterapeut pe flexori și extensori. Se va executa posturi globale care facilitează flexia dorsală sau flexia plantară.
După se va tonifia musculatura stabilizatoare adică muschii peronieri laterali, tibial posterior, flexorul comun al degetelor, flexorul propriu al halucelui.
Foarte important lângă recuperarea stabilității este și recuperarea proprioceptiei prin stimularea receptorilor în diferite situații de la ușor la greu ( ca de exemplu utilizarea unei suprafețe instabile).